un blog comun de atrezie esofagiana!

Aici la link-ul de mai jos…..sunt mai multe cazuri…si mai mult istoric al bolii si al clinicii din Germania, tocmai pt a va usura cautarile.

Multa sanatate!

http://unblogcomundeatrezieesofagiana.blogspot.com/

Daria astazi!

Pentru ca stiu, multe mamici se-ntreaba”Cum va fii dupa un timp, cum se va dezvolat copilul nascut cu atrezie esofagiana”? am hotarat sa pun cateva fotografii cu fetita mea dupa ce a suferit cele 7 interventii chirurgicale in Germani..si cele 2 Interventii in Romania.

Dragi mamici nu va speriati, bebelusul are sanse de recuperare, cu rabdare si nadejde in Dzeu veti vedea ca bebelusul dumneavostra va fii asa cum ati visat mereu, asa cum sunt toti bebeii.

Mai are putin si fuge singurica.Avem un an si 2 luni, e drept ca acesti copii recupereaza mai greu, altii deja merg singurei, noi…mergem cu tati de manuta,curand va alerga singurica.

Mereu plina de viata si cuzambetul pe buze, nici nu-ti dai seama ca este un copil trecut prin atatea.

Este perfecta, a recuperat bine absolut tot, ceea ce candva credeam ca nu vom reusi sa recuperam…suntem la nivel ca si alti copii(mai leneviori).

 

 

 

 

CATETERUL !

                 C A T E T E R U L

 

Este un furtunaş special creat pentru a fi introdus pe venele mari centrale în aşa fel încât capătul să fie situat în vena cavă superioară.

Se introduce subcutanat până la locul de ieşire ales. Este confecţionat dintr-un silicon special procesat.

CATETERUL – Se găseşte sub trei forme şi trei denumiri;

      ♣cu un singur lumen

      ♥♥ cu două lumene

      ♣♥♠cu trei lumene (sau tradiţional lumen-capăt)

Denumirile ;Hickman, Leonard  şi Broviac.

CATETERELE sunt create pentru accesul vascular prelungit, pentru pacienţii ce au acces la vene periferice adecvate. Sunt create pentru administrarea de fluide intravenos (I.V.) produse farmaceutice (tratamente) nutriţie parentală şi chiar extragerea sângelui.

 Specially created to be placed on the large central veins .Is inserted subcutaneously to exit the place chosen. It is made from a specially processed silicon.

Catheter – is found in three forms and three names;

       ♣ with a single lumen

       ♥ ♥ double lumen

       ♣ ♥ ♠ three lumen (lumen- or traditional head)

Names, Hickman, Leonard and Broviac.

Catheters are designed for prolonged vascular access for patients to have access to appropriate peripheral veins. They are designed for administration of fluids intravenously (IV) pharmaceutical products (treatments) and

OPERATIILE DARIEI!

Operaţiile Dariei au avut un total de patru, începând cu cele din România care au fost două, iar  în Germania am ajuns să avem alte două.

Prima operaţie în România a fost de întregire a esofagului, însă metodele folosite de medicii români nu au dat roade, iar după patru zile Daria a fost operată a doua oară.

La a doua operaţie i sa făcut esofagostomie (i sa scos esofagul pe la gâtişor pentru a elimina saliva) şi gastrostomie (i sa aplicat furtunaşul in stomăcel pentru a putea fi hranită). A cestă metodă a fost cea mai bună la acel moment, eu neştiind din timpul sarcinii de malformaţie şi de o posibilă plecare în străinătate pentru a naşte acolo.

A urmat a treia operaţie de această dată în Germania, operaţie de întregire a esofagului, care  aici a avut rezultate destul de bune pentru trei săptămâni, apoi urmând  închiderea esofagului încet, încet prin strimtări.

Pentru aceste strimtări şi chiar  închiderea esofagului există posibilitatea dilataţiilor, această procedura a avut loc la aceeaşi clinică din Germania unde am avut si operaţia reuşită de întregire. În mod normal ar fi trebuit să avem cel mult două dilataţii însă, esofagul ei a fost închis de tot si atunci am ajuns la cinci dilataţii.

Dilataţiile sunt o metodă endoscopică de deschidere a esofagului pentru ca bebeluşul să  poată mânca iar pe guriţă. Pentru a i se dilata esofagulul a fost nevoie de anestezie totală. Acestă procedură se face în sala de operaţii şi este o procedura de cel mult o oră.

Se anesteziază bebeluşul şi după o monitorizare corectă începe procedura de deschidere a esofagului, aceasta constând  în introducerea unui balonaş cu endoscopul până la locul stenozat iar apoi îl umflă acolo până la o dilatare optimă.La câteva zile după această procedură urmeza o radiografie pentru a fi văzută starea esofagului (dacă a rămas deschis sau s-a strimtat,) pentru a şti dacă va mai urma o altă intervenţie.

Dilataţiile la noi au fost însă fără nici o reuşită, ajungând astfel la o nouă operaţie. În aşa fel am ajuns la a patra operaţie.

La a patra operaţie ne -au explicat că procedura va fii aceea de îndepărtare a vechii cusături de unire a esofagului pentru că esofagul a crescut şi deasupra cusăturii s-a format ca un balon, aşa putând să fie o mai mare reuşită această operaţie decât prima.

La a treia operaţie  faptul ca esofagul nu era indeajuns de mare (crescut) distanţa dintre capătul inferior şi distanţa dintre capătul superior era una care a provocat tensiune la cusut şi atunci ne puteam aştepta la aşa ceva.

La raze, după 7 zile au observat o scurgere la esofag, aşa că bineânţeles nu am avut norocul să ne scoată tubul ce se introduce prin năsuc pe esofag, pentru a nu se strimta esofagul. Aşa că am mai stat încă 7 zile apoi alte raze şi când totul a fost bine i s-a scos tubul şi am încetat să o mai hrănesc pe gastrostomă am început cu hrănirea pe guriţă, acum după altă săptămână alte raze şi când este totul bine e  şi momentul să ne gândim la plecarea ACASĂ.

Atrezia Esofagiana!

Atrezia esofagiana este o malformatie congenitala care apare in procent de unul la 3000 de nou-nascuti. In cazul acestei malformatii esofagul nu este un tub continuu de la gura pana la stomac, ci este intrerupt. In majoritatea cazurilor, pot fi identificate doua tipuri:

1. Partea superioara a esofagului se termina ca un tub infundat, iar partea inferioara comunica cu trahea printro fistula. Aerul trece prin fistula in tractul intestinal iar acidul gastric poate ajunge in caile respiratorii. Distanta este adesea moderata. Intrun numar mai mic de cazuri apar fistule pe ambele parti ale esofagului, tratamentul fiind acelasi.
2. Ambele parti ale esofagului apar ca tuburi infundate, nu exista nici o fistula. Distanta dintre capetele esofagului este adesea mai mare. In unele cazuri exista o fistula in segmentul proximal; situatia clinica este aceeasi ca in cazurile fara fistula deoarece partea distala nu este “prinsa” de trahee si este scurta.

Suspiciunea este adesea data de imposibilitatea de a hrani copilul si / sau de a sonda esofagul. O radiografie a toracelui si a abdomenului superior arata un capat esofagian superior marit plin cu aer. Tubul gastro-intestinal este de asemenea plin cu aer prin fistula (tipul 1) sau nu (tipul 2). Alte malformatii ale inimii, rinichilor, scheletului si anusului ce pot insoti atrezia de esofag, se gasesc in 30% din cazuri si trebuie sa fie diagnosticate sau eliminate prin evaluare clinica, ecocardiografie, radiografie abdominala cu ultrasunete si radiografii cu raze X.

Tratamentul este intotdeauna chirurgical si depinde de tipul de atrezie. Se realizeaza in primele 48 de ore.

1. Se deschide toracele pe partea dreapta. Fistula dintre trahee si segmentul esofagian inferior este sectionata si inchisa. Segmentul superior si segmentul inferior sunt apropiate si legate (anastomoza). Uneori legatura este imposibila in cazul unei distante mari, a unei stari generale necorespunzatoare a copilului sau din motive tehnice. Apoi masurile urmatoare sunt ca la tipul 2.
2. Printr-o incizie cervicala stanga, partea superioara a esofagului este adusa la nivelul pielii si deschisa ca o esofagostomie pentru eliminarea salivei si prevenirea aspiratiei. Printr-o incizie abdominala stomacul este deschis si sondat cu o gastrostomie de alimentare. In mod normal toracotomia nu este necesara in timpul primei operatii.

Daca a fost posibila o anastomoza, esofagul unit este sondat. Pe perioada vindecarii anastomozei, se poate incepe alimentarea pe sonda. Ruperea sau scurgerea precum si contractarea sau stenozarea anastomozei reprezinta complicatiile posibile. Rareori poate aparea o fistula recurenta.
La aproximativ 10 zile dupa operatie, o radiografie cu substanta de contrast verifica daca anastomoza este complet refacuta inainte de a incepe alimentarea pe gura. Daca mancatul pe gurita este dificil, o posibila stenoza trebuie intotdeauna exclusa sau dilatata endoscopic.

Daca nu a fost posibila o anastomoza, copilul este alimentat prin tubul de gastrostomie. O alimentare simulata pe gurita este importanta pentru a impiedica pierderea reflexului de inghitire. Aceasta ar trebui sa se realizeze in timpul alimentarii pe tubul de gastrostomie astfel incat copilul sa poata invata ca bautul si inghititul au legatura cu saturatia. Copilul poate lua in greutate. In jurul varstei de 3 luni se poate planifica reconstruirea esofagului. Aceasta este posibila ca o anastomoza directa daca segmental distal al esofagului a crescut suficient sau ca o transpozitie gastrica. Transpozitia gastrica se realizeaza prin mobilizarea stomacului, mutarea acestuia in torace si legarea directa de capatul superior cervical al esofagului. Aceasta metoda este acceptata azi ca fiind cea mai buna metoda de interpunere (in special in comparatie cu metoda cu colon) din punct de vedere functional.

In prezent mortalitatea este scazuta si in special limitata la cazurile cu insuficienta cardiaca complexa. Problemele ar putea inca aparea de la stenoza fiind necesare repetate dilatari endoscopice. Uneori mobilizarea esofagului inferior afecteaza mecanismele anti-reflux care impiedica refluxul acidului gastric catre esofag. Un reflux gastro – esofagian patologic cu vomitat si lipsa de dezvoltare poate necesita proceduri de alimentare speciale, medicamente sau (rareori) interventie chirurgicala.

Daca inca este deschisa o gastrostomie, acest tub sau buton poate fi inlaturat daca s-a stabilit complet alimentarea orala si daca sunt excluse orice probleme de la anastomoza.

Copiii vor avea adesea o tusa specifica deoarece peretele traheal este oarecum instabil la locul unde se exista fistula. In majoritatea cazurilor acest lucru se va stabiliza pana la varsta de un an.

Povestea Dariei !

Poveste Dariei a inceput in ziua in care mitica mea  a decis ca-i timpul sa iasa din pantecele meu. A fost o nastere grea, dar plina de emotie si bucurie ca imi voi vedea in sfarsit ingerasul, ca voi vedea fiinta aceea care imi tot dadea suturi, care nu ma lasa sa stau pe o parte, care nu accepta nici un tip de parfum, sapun, gel de dus, mancare.

A durat doua ore nasterea (s-a lasat asteptata) dar in momentul in care am vazut-o nu-mi venea sa cred ca e a mea, ca am fost in stare sa dau viata acelui mic ingeras, ma uitam la ea cum o curatau, cum o cantareau, cum o masurau si cum se chinuiau sa o reanimeze….dap sa o reanimeze.

Fetita mea nu respira cand s-a nascut… nu cum trebuia, era rece, nu reusea sa se incalzeasca, auzeam cum spuneau ca ceva nu e bine cu ea. Au pus-o intrun incubator si Daria Floriana nu se-ncalzea, nu stiau medicii ce are.Am nascut la 4.30 dimineata in ziua de Florii…adecis ea ca atunci e bine sa vina pe lume…si-a ales singurica numele..un nume si o data ce i-au purtat noroc, daca se poate spune asa.

Daria s-a nascut cu 2750g, cu o lungime de 47 de centimetri, nascuta la termen mi-au zis totusi ca fetita mea este prematura.”Prea putine kilograme pentru inaltimea care o are, uite slabuta este mami, nici cordonul ombilical nu l-ai avut dezvoltat asa ca fetita ta nu este dezvoltata cum ar trebui.Asta o face un copil prematur.”

Dimineata la 9.00 m-au dus in salon, in toata acea zi eu nu ajunsesem la alaptat pt ca pirdusem mult sange la nastere, m-am rupt, m-au taiat(pt ca pe Daria mi-au scos-o ele, eu nu am avut contractii asa ca nu am putut sa-mping cum trebuie) si in toata acea zi nu am reusit sa merg sa o vad, eram atat de ametita ca in momentul in care m-am ridicat sa merg la ea, am cazut. Doctorita care era ziua , venea si-mi spunea “mami fetita ta nu se incalzeste, o avem la incubator la 40 de grade si ea tot rece este si cianotica.”

Eram speriata, disperata…abia seara pe la 18.00 am ajuns  la ea sa o vad, era singura intro camera, nu era intrun patut, era pe o masa conectata la aparate: asa arata prima noastra zi de viata, eram terminata nu-mi explicam cu ce am gresit in viata sa ma pedepseasca D-zeu in asa fel…dar ce vina are ea?De ce trebuie sa sufere ea asa, sa se chinuie sa respire, sa nu poata papa, sa nu stea la mica ei in brate?

Era un chin sa o vad asa de chinuita.Era conectata la aparate, i se dadeau antibiotice….pentru ca la Tulcea a fost diagnosticata cu PNEUMONIE DE ASPIRATIE.

Seara in jur de 20.00, doamna doctor de seara, m-a intrebat daca sotul meu a reusit sa-si vada fetita, la raspunsul meu negativ, ea mi-a spus cu o voce stansa”cheama-l mami sa o vada si el, ca nu trece de seara asta, starea ei e grava,fetita ta moare.”

Toata lumea mea sa prabusit, eram o leguma umana care nu-si explica unde a gresit de ce nu am fost in stare sa o fac pe Daria un copil normal, ma uitam la ea si-i ceream ieratare ca se chinuie, nu-mi vene sa cred ca ingerasul meu, primul meu copil, pe care l-am asteptat atat si am luptat sa pastrez sarcina, nu va exista.Nu voiam sa concep asa ceva, nu voiam sa inteleg ca fetita mea este atat de bolnava inacat, nu va supravietui.L-am sunat pe sotul meu, a venit intrun suflet si ne-am petrecut noaptea asteptand…dezastrul.

Eram fericiti cu fiecare minut care trecea si Daria supravietuia, lupta sa traiasca.

Am ajuns la ziua 29 martie 2010, fetita mea trecuse de acea noapte, care spuneau ei ca nu va supravietui, ingerasul meu voia cu orice pret sa traiasca, ea nu a venit pe lume pentru o zi…ea avea planuri de viata cu mami si cu tati.

Bineanteles ca medicii de la neonatologie din TULCEA (mai exact doamna doctor Dumitrache Denisa) imi spuneau ca nu-si explica de ce antibioticele nu-si fac efectul.”nu-mi explic de unde vine atata sange, de ce vomita doar sange, pe nasuc ii iese sange, pierde foarte mult sange, ii vom face o transfuzie, are nevoie de sange, dar mami degeaba  fetita ta nu va supravietui, imi pare rau sa-ti spun dar nu stim ce sa mai facem.” Ce era sa fac eu….ca mama disperata, fara nici o stiinta despre asa ceva, ce puteam face sa-mi salvez copilul?

Cum puteam sa-i dau viata de la mine, sanatate din a mea ca sa poata trai si sa ne bucuram alaturi de ea? Ei bine nu puteam face nimic omenesc.Am chemat preotul sa-mi boteze fetita, sa fie un bebelus care sigur va ajunge unde trebuie dupa botez.Cu lacrimi de disperare asculatam botezul si-mi spuneam ca trebuia sa fie altfel acel moment nu asa, dar speram la faptul ca botezul o va ajuta sa se faca bine, acum era sub aripa lui D-zeu, era increstinata, era una din ai lui si putea sa aiba grija de ea, sa mi-o faca bine printro minune.

In disperarea mea, ma rugam sa-mi indrume pasii catre un drum benefic pentru fetita mea, sa nu ma lase de izbeliste, e un copil dorit, iubit, voiam sa o cresc, imi doream sa fiu mama.

Mi-am luat inima in dinti si m-am dus la doamna doctor zicandu-i ca vreau sa plec sa plec cu fetita la bucuresti, vreau sa o duc sa se faca bine, sa-i faca si ei acolo un control si sa-mi zica daca ei pot face ceva pentru ea. Ei bine, aflati ca m-am trezit cu un refuz:”Mami, esti tanara faci alt copil, la Bucuresti nu au ce sa-i faca mai mult decat ii facem noi aici, ii vor da antibiotice si nimic mai mult, nu poate sa ti-o salveze nimeni, numai D-zeu daca vrea.Te rog du-te la ea si numai plange esti tanara faci alta.”Eram intrun cosmar? Trebuia sa ma trezesc sau chiar mi se intampla? Nu puteam crede urechilor.Nu-mi dadea voie sa-i acord o sansa fetitei mele la viata. O sansa la mie daca era, o voiam, nu voiam sa o las sa scape.Plangeam si ma uitam la ea cat era de umflata in burtica, avea un discomfort groaznic, nu putea sa respire, avea un plaman plin cu sange si nu lucra, se chinuia doar cu unul, dar lupta.

Mi se spunea mereu ca nu va trece de noapte, pana la zi nu va ajunge pentru ca starea ei a grava rau, ei nu au mai vazut asa ceva in atatia ani de lucru.

Am trecut si de acea seara, am ajuns la ziua 30 martie, aceesi situatie, transfuzie de sange aceleasi vorbe, asistentele plangeau cu mine, doactorita incerca sa ma “incurajeze” Daria mai deschidea ochisorii incerca sa planga, (nu se auzea plansetul, geamatul, din cauza plamanasului) si asa a mai trecut de o noapte, fiecare medica de garda care venea imi spunea ca daca Daria trece 24 de ore critice poate avea o sansa la viata, daca trece 72 de ore critice poate are sansa la viata, erau de trecut atatea ore dar nici un raspuns bun.Am trecut la ziua 31 martie 2010, numaram orele critice, ma bucuram de fiecare moment de viata la ei, ceream la medici sa plec cu ea sa ma lase macar una sa o iau, imi spuneau ca nu poate fi transportata ca depinde de aer, ca nu au aparatura necesara pentru ca Daria sa poata fi transportata in siguranta.Il sunam pe sotul si ne sfatuiam discutam disperati ce si cum sa facem sa ne salvam fetita.

Pe 1 aprilie 2010, m-am dus la doamna doctor Anghel si am implorat-o sa ma lase sa-mi iau copilul pe propria raspundere sa plec cu ea la bucuresti.I-am zis ca sun eu personal la SMURD ca platesc transport daca este nevoie dar vreau sa plec cu ea. Am rugat-o sa se puna in pielea mea, sa-si imagineze ca ea trece cu copilul prin situatia in care sunt eu.

Doamna doctor mi-a zis atunci ca imi da voie sa plec, dar nu la bucuresti ca ei nu contracte cu spitalele din bucuresti, ma poate trimite doar la constanta.Mi- a zis ca-mi va face dosarul, vor scrie ca fetita mea e banuita de malformatie congenitala si poate am noroc si ma accepta spitalul, ei au nevoie de date concrete nu de banuieli, dar la noi nefiind medici capabili care sa recunoasca o malformatie, neavand aparatura necesara pentru a face o ecografie sa se vada daca are malformatie fetita mea avea sanse sa fie respinsa.Iar am stat cu sufletul la gura, pana am vazut salvarea care venise sa ne ia, dar…..ghinion, salvarea nu o putea transporta in situatia in care se afla, Daria pana la C-ta murea sigur, ei pe salvare nu erau dotati cu tot ce-i trebuia Dariei pentru a supravietui.

Eram in situatia in care numai intelegeam de ce trebuie sa fie asa, de ce la noi in tulcea sunt numai scursuri la conducere si nu sunt in stare sa ofere posibilitati in cadrul sanitar.Sa nu poti salva o viata ca salvarile sunt niste epave pe roti, ca spitalele sunt niste hotele degradate, fara nici un comfort, platim spitalizare, platim medicamente, platim sa murim?In acel moment al meu de disperare, o asistenta micuta si grabita imi spune.”mami vine smurdul sa va ia plecati la bucuresti, e singura posibilitate, directorul de la salvare a sunat la smurd si va veti duce la spitalul GRIGORE ALECSANDRESCU”.

Doamne cata fericire pe capul meu, nu-mi venea sa cred ca totusi, o mica sansa la viata avem….mica pentru ca medicul de pe smurd mi-a zis.“noi o luam, dar in starea in care este nu garantam ca va ajunge vie, asa ca va rog sa semnati ca ati fost de acord sa o transferati de la unitatea de aici la cea din bucuresti”.

Am semnat, aveam incredere ca Daria va lupta asa cum a luptat atatea zile, au urcat-o in elicopter, pe noi intro salvare si a inceput cursa pentru supravietuire.In momentul in care am ajuns in curtea spitalului si am vazut medicii, am vazut-o si pe ea intr-un incubator, am intrebat daca traieste, dormea atat de frumos si de profund.Medicii mi-au raspuns ca traieste sa stau linistita si m-au intrebat ce are, ce diagnostic mi sa zis ca are.In momentul in care am zis ca sufera de PNEUMONIE DE ASPIRATIE, medicii s-au uitat unul la altul si au oftat ridicand din sprincene, in minutele urmatoare mi-au bagat fetita la ecografie, au citit ecografia si fara a mai trage de timp mi-au explicat ca are atrezie, ca-i lipseste o bucatica de esofag, ca am venit prea tarziu cu ea, trebuia sa venim din prima zi de nastere nicidecum dupa 4 aile si ca vor incerca totusi sa o salveze, plamanul drept e plin de sange si cel stang 3 sferturi, asa ca vor vedea ei ce pot face pentru a-mi salva fetita, am semnat acordul si am asteptat…..mi-au bagat fetita in operatie pe 1 aprilie la ora 23.30, in JOIA Mare fetita mea era pe masa de operatie.

Am asteptat 3 ore cat a durat operatia, ne bucuram ca nu a iesit nimeni mai devreme din operatie, asta insemna ca Daria a rezistat si anesteziei si operatiei.In momentul in care a venit domnul doctor Danila Viorel, eram stresati, emotionati sa vedem cum au decurs lucrurile.Ei bine dansul ne-a spus ca operatia a decurs bine, au incercat sa-i faca ligatura directa a esofagului si acum sa speram ca va rezista operatia si mai ales ca va lupta Daria, ca va trece de perioada post-operatorie, ingerasul meu era inca cu semnul intrebarii pentru ca noi am ajuns tarziu la operatie, dar exista sansa ca micuta mea sa traiasca.Ne-au explicat ca daca nu va rezista operatia ,va fi nevoie de alta si atunci ii vor aplica un furtunas in abdomen care va duce la stoacel, iar partea superioara a esofagului ii va fi scoasa pe la gatisor.Ei bine am asteptat perioada post-operatorie 6 zile sa vedem cum decurg lucrurile, dar in momentul in care Daria sa trezit…..operatia s-a rupt, asa ca a fost nevoie ca pe data de 8 aprilie sa intre iar in operatie si sa-i aplice gastrostoma si sa-i scoata esofagul pe la gatisor, pentru a putea elimina saliva.Ei bine au intrat iar cu ea in operatie, pentru a doua oara, alte emotii, alte ore de asteptare, alta perioada post-operatorie, dar deta aceasta cu o reusita, pana pe data de 20 aprilie, micuta mea a stat doar cu perfuzii, au incercat sa o puna “pe picioare” au imunizat-o i-au intarit organismul si de pe acea data au inceput sa o hraneasca cu laptic, cate putin crescand progresiv gramajul.

Ingerasul meu acceptase operatia, acum ii tratau plamanasii care nu “stateau chiar pe roze” asa ca a mai durat perioada emotiilor ceva timp, dar au reusit sa faca si asta sa fie bine.

Am avut probleme din cauza alimentatiei, vasele limfatice nu au rezistat asa ca Daria a facut pleurezie, i-au bagat tub de dren sa scoata tot lichidul si au asteptat ca vasele limfatice sa se sudeze singurele pentru a se stopa scurgerea de lichid, au tratat-o si pentru asta.Ne-am facut bine si de Inaltare, ne-au facut externarea. Daria era bine, fetita mea traia, ne hraneam artificial dar o aveam in viata, am luptat pentru ea, nu conceapeam sa nu fac nimic pentru un sufletel mic si nevinovat care a vrut sa se nasca, sa traiasca in momentul in care toata lumea zicea ca nu are sanse.

Daria  e o luptatoare le-a aratat asta tuturor care nu au avut incredere in ea.D-zeu mi-a indrumat pasii catre sansa vietii ei, mi-a dat taria de care am avut nevoie in acel moment, pentru a pleca cu ea si a o opera, apoi mi-a dat curajul si taria sa o ingrijesc ca pe un copil normal timp de alte 2 luni pana am ajuns in Germania cu ea, la operatia finala.

 

 

 

 

 

 

Fericirea ne-a fost enorma cand am primit programarea la operatie in Germania, am ajuns acolo pe data de 15 august de Sf.Marie au fost 2 zile de investigatii medicale 16 si 17 iar pe 18 au dimineata la ora 8.00 au bagat-o pe Daria in operatie, operatia a decurs 6 ore, emotii, dar de aceasta data emotii de bucurie ca micuta mea va fi in sfarsit un copil normal, ca va papa pe gurita ei.

Aici medicii au facut ligatura directa a esofagului si a tinut, a trecut cu bine de perioada post operatorie, vindecarea ei a fost rapida, fara complicatii prea mari.I-au schimbat gasrostoma, i-au pus una de-a lor pana se obisnuieste sa pape pe gurita, nu au scos-o ca nu cumva sa nu apara vreo problema, dar cel mai important este ca iubita mea in prezent papa pe gurita.Cu gastrostoma stam 3 luni ca nu cumva sa apara mici probleme de alimentatie, si atunci va fi nevoie sa fie intrun fel hranita.

Acum Daria este un copil normal.Papa pe gurita si le-a demonstrat tuturor ca D-zeu, exista, tot ce s-antamplat cu noi din prima zi de nastere pana la operatie, la plecarea in Germania, s-au intamplat doar in zile de sarbatoare, zile Mari.

Daria merge pe 7 luni si papa, rade si gangureste ca un copil care niciodata nu avut nimic.E drept mi-au salvat-o medicii, dar prin mainile lor a “lucrat” D-zeu.

Sa o ajutam pe Maria !

http://mariasentes.wordpress.com/Maria, un ingeras de numai 10 luni are nevoie de ajutorul nostru…

Atrezia tip 3

Tipul 3- atrezie esofagiană şi comunicare cu arborele respirator. Subtipul 3a este cu fistulă la capătul proximal (şi are o frecvenţă de 1%), subtipul 3b cu fistulă la capătul distal (având o frecvenţă de 85%) iar subtipul 3c cu fistulă dublă proximală şi distală (şi cu frecvenţă de 1%).

Clasa

Frecvenţa %

Descriere

Supravieţuire globală 1962

Supravieţuire globală actual

B

38%

-1800-2500g, fără malformaţii asociate, fără pneumonie - ³2500g, cu malformaţii minore-medii sau pneumonie care interesează un singur lob

68%

86%

Ligatura directa a segmentelor de esofag

In ce consta:
Daca in urma investigatiilor paraclinice (ex.: examen radiologic de contrast)se constata ca distanta dintre cele doua segmente de esofag este foarte mica (adica de ~1cm), acestea se anastomozeaza direct prin simpla ligatura intre capatul inferior al esofagului superior si capatul superior al esofagului inferior. In acest scop, se intervine chirurgical prin deschiderea doar a toracelui (unii chirurgi prefera deschiderea ambelor cavitati, pentru o mai buna abordare a organelor). Este foarte important de mentionat faptul ca, in unele cazuri, segmentul inferior de esofag poate creste in lungime de la nastere si pana la varsta interventiei chirurgicale (5-6luni in Germania de exemplu, fata de 12-18 luni in Romania). Astfel, cazuri care la nastere au prezentat o lipsa de segment esofagian de 5-6cm ar putea fi operate prin aceasta metoda daca segmentul esofagian inferior creste indeajuns. Aceasta metoda este de departe cazul cel mai fericit, atat pentru copil cat si pentru chirurg.

Complicatii imediate:
a) riscul de infectie postoperatorie

Complicatii tardive:
a) scurgeri la nivelul zonei de sutura (se rezolva de obicei de la sine)
b) strictura la nivelul zonei de sutura (necesita introducerea unor balonase de dilatatie pe cale esofagiana, ce se inlatura dupa rezolvarea complicatiei)
c) dehiscenta zonei de sutura (necesita reinterventia chirurgicala)

Unde se practica acest tip de interventie:- in orice clinica cu profil de chirurgie pediatrica, atat din tara cat si din strainatate

Obs.: clinicile romanesti de chirurgie pediatrica intampina dificultati in realizarea masuratorii cresterii segmentului inferior de esofag, manevra radiologica delicata si destul de dificila mai ales in cazul radiologilor fara experienta in domeniu.

CUM SE FACE LIGATURA DIRECTA:

Catre clinica…!

link-uri ce v-ar interesa.

http://www.klinikum-karlsruhe.de/medizin/kinder-und-frauen/kinderchirurgische-klinik/allgemeine-vorstellung.html traducerea acestei pagini http://translate.google.ro/translate?hl=ro&sl=de&u=http://www.klinikum-karlsruhe.de/medizin/kinder-und-frauen/kinderchirurgische-klinik/allgemeine-vorstellung.html&ei=tqelTNONAoHJswbGr5SrCA&sa=X&oi=translate&ct=result&resnum=1&ved=0CB4Q7gEwAA&prev=/search%3Fq%3Dclinica%2Bkarlsruhe%26hl%3Dro%26biw%3D1276%26bih%3D782%26rlz%3D1R2ADSA_enRO373%26prmd%3Dm

Imagini cu spitalul si casa parintilor !

 

In saloane mamicile au in dulapuri tot ce au nevoie  scutecele , prosoape , hainute , pemparsi, pansamente, lecuplast, creme, termometru, asternuturi de schimb pt patut.

Mobila din camera dupa cum vedeti are toate necesitatile…masuta de schimbat, cadita, cantar…tot ce este nevoie pt ca bebelusul sa poata fi ingrijit corespunzator…incluse in blatul mobilei.